sâmbătă, 27 septembrie 2014

Kitty♥♥♥

             In fiecare dimineata, un ghem de blana se urca pe mine si incepe sa miaune pana cand ma dau jos din pat.
             Imi aduc aminte perfect ziua cand a intrat in viata mea. Era o zi friguroasa de decembrie. Tocmai iesisem de la dus si ma pregateam sa ma bag in pat, cand am observat ca ceva se misca la birou. Ca orice copil curios m-am dus sa vad ce era. Doi ochi albastri se uitau la mine. Era atat de frumoasa, cu blanita alba, urechile si labutele maro si nasul negru. Nu puteam sa inteleg cum a ajuns o pisica la mine in camera. Nu voiam sa ii mai dau drumul. O tineam in brate si ma gandeam ce sa-i spun mamei ca sa ma lase sa o pastrez. Am aflat ca ca era un dar de la Mos Nicolae venit mai devreme. Imi trebuia un nume pentru ea si m-am gandit la Kitty, numele unei eroine din desene animate. Pe atunci " Hello Kitty" nu aparuse in Romania.
              De atunci, ghemul asta de blanita imi aduce fericire in fiecare zi. Pot sa-i spun orice pentru ca este o buna ascultatoare si tine foarte bine secretele. Daca sunt suparata vine si sta cu mine. Cand imi este frig vine si se asaza pe mine. Ma iubeste chiar daca uit sa ii dau de mancare sau nu ii fac curat in tavita. Pot sa dau vina pe ea daca sparg ceva si nu se supara. Iar cel mai important lucru este ca ma face sa rad atunci cand crede ca usa de la balcon, care este facuta din sticla, este deschisa si intra cu capul in ea.
              Mi-ar placea sa iau acasa toate pisicile, dar din pacate Kitty este posesiva si nu ii place sa ma imparta. Asa ca am adoptat la distanta pisicuta abandonta in spatele blocului. In fiecare zi imi fac timp si ma duc sa o hranesc si o tin in brate. Probabil ca voi deveni o batrana enervanta cu multe pisici, dar e ok.  Aveti mila de animalutele abandonate si macar adoptati-le la distanta.
     

duminică, 21 septembrie 2014

Voluntariat la orfelinat

          Hey! Hey! Hey!
           In acest sfarsit de saptamana am fost voluntar. A trebuit sa ma trezesc devreme, dar a meritat. Nu ma asteptam sa fie asa interesant si distractiv.
           Sambata, doua profesoare dragute,  Claudia si Monica, ne-au invatat cum sa le captam atentia copiilor, dar si o multime de joculete.
           Duminica am mers la un orfelinat din apropierea Bucurestiului. Nu stiam la ce sa ma astept. Eram destul de nerabdatoare, gata sa-i vad pe copii. La intare am fost intampinati de doamna care avea grija de ei. Am fost condusi intr-o camera in care sa ne schimbam.  Eram in unul din dormitoare, care avea doua paturi suprapuse, doua dulapuri o chiuvete si o oglinda mica. Camera era destul de inghesuita, dar curata, iar paturile erau facute din resturi de mobilier.
           Dupa ce ne-am costumat, am coborat intr-o sala in care ne asteptau cei 15 copii cu care urma sa ne jucam. Erau la fel de nerabdatori ca si noi, asa ca, prima data am facut un joc de cunoastere. Am aflat ca le placea sa mearga la scoala, materile preferate fiind romana si matematica. Erau niste copii cuminti si ascultatori. Pe durata orelor  in care ne-am jucat, am inceput sa ma atasez de ei. Imi parea asa rau ca nu au o mama si un tata care sa aibe grija de ei. Am inceput sa ma gandesc cat de norocosi suntem ca avem acele persoane care ar face orice pentru noi si ne ofera tot ce este mai bun. Acei copii apreciaza cele mai mici lucruri si  se bucurau de fiecare clipa de atentie.
          La sfarsitul activitatii ne-au spus cat de mult le-a placut si ca si-ar dori sa ne intoarcem. Pentru astfel de momente merita sa fii voluntar.
          Prin volunariat invatam sa apreciem lucurile pe care le avem, ne creionam setul de valori care ne conduc in viata, ne formam ablilitati de lider si ne petrecem timpul intr-un mod placut. De asemenea, faculatile si angajatorii considera aceste activitati experienta profesionala.
          Pentru mine acest weekend a fost minunat. Am invatat multe lucruri noi si am intalnit oameni minunati. Sper sa incercati si voi! :)
        


joi, 18 septembrie 2014

Draga vara

                Draga vara,

                Imi este dor de tine. Ai fost minunta, iar eu te vreau inapoi. De cand scoala a inceput nu mai am timp de nimic si viata e mai plictisitoare. Intoarce-te si lasa-ma sa te iubesc!
                In fiecare dimineata am acelasi vis, de a ma trezi odihnita. Din pacate nu se intampla asa. Trebuie sa-mi parasesc cel mai bun prieten, patul, care imi o ofera toata dragostea si caldura lui. Cu greu ma tarasc spre scoala unde observ, ca de-obicei, multe fete triste.
               Saptamana aceasta, am fost obsedata de faptul ca toata lumea se imbraca la fel. Peste tot vad aceleasi genti si pantofi. Cum sa fie machiajul diferit? Si acesta trebuie sa fie identic... Chiar m-am plictisit. Vreau diversitate! Originalitatea este pe cale de disparitie :(. Inainte imi placea sa ma uit la oamni , de fiecare data observam ceva nou.
              Ce ar fi daca de astazi,  lasam hainele sa vorbeasca pentru noi,  devenim originali sau ne exprimam cu ajutorul acestora ? Daca aveti uniforma, o puteti personaliza. Pare o idee destul de buna.
               Tot in aceasta saptamana, am inceput sa simt ca nu ne mai traim viata din cauza telefonului. Tot timpul il utilizam. Nu mai ridicam capul sa ne uitam la lucrurile care ne inconjoara, pur si simplu, suntem obsedati. A ajuns sa ne controleze viata. Nu spun ca acesta nu ne poate fi de folos, insa este trist sa ne irosim timpul asa , pentru ca nu stim cand se va termina...Poate o sa descoperiti ceva ce va va schimba cursul vietii sau chiar persoana de care va veti indragosti:).  Asa ca lasati telefonul si hai sa descoperim lumea!  Talk to each other! Live!

             

vineri, 12 septembrie 2014

E mai greu cu titlul

                 Hello people!

                 M-am decis ca a doua mea postare sa fie despre o problema des intalnita. Toti ne simtim, la un moment dat, singuri. Simtim ca avem nevoie de un iubit sau de o iubita, de care sa depindem.
                 In acea perioada, nu stiu cum, vedem cat mai multe cupluri fericite. Te uiti in stanga... Da! Acolo este un cuplu care se tine de mana. Ii vezi si observi cat de fericiti sunt. Instant, te intrebi: "De ce nu pot sa am si eu pe cineva cu care sa ma tin de mana si care sa-mi aduca fericire?". Ca sa nu te mai gandesti la asta, vei intorce capul in partea cealalta. Cum sa nu fie si acolo un cuplu dragut? De aceasta data,  sunt niste batranei. Sunt atat de draguti. Si ei se tin de mana, iar in ochii lor se citeste iubirea. Uitandu-te la ei, te vei intreba: "Oare o sa am si eu o relatie care sa tina la fel de mult ca a lor ?" sau " Oare voi gasi prsoana cu care imi voi petrece restul vietii?".
                 Daca in acea perioada nu iesi din casa, sunt sigura ca la televizor vor apare cele mai siropoase filme. Daca nici la tv nu te uiti, poate ai niste vecini ca ai mei, care au o viata sexuala foarte activa si sunt tare zgomotosi.
                 Multi intra in relatii cu persoane nepotrivite, doar ca sa scape de acest sentiment. Parerea mea este ca senzatia de singuratate nu va disparea sau se va ameliora in acest fel.
                 Nu cred ca avem neaparat nevoie de un iubit sau de o iubita ca sa fim fericiti. El sau ea va aparea la momentul potrivit. Trebuie sa invatam sa fim fericiti si singuri. Atunci cand vedem un cuplu fericit, trebuie sa ne bucuram pentru ei. Sa ne gandim ca asa vom fi si noi. Sfatul meu este sa nu te arunci in relatii doar ca sa fii in una. Viata pregateste pentru fiecare o poveste de dragoste, dar aceasta va veni la momentul potrivit. Asa ca nu te grabi si nu pierde speranta! :)

luni, 8 septembrie 2014

Dorinte de vara

   Prima postare este mereu cea mai grea. Fie ca nu esti hotarat ce subiect sa ataci, fie nu poti sa iti gasesti cuvintele. Astfel, ea devine una din cele mai grele etape. In cele din urma, m-am hotarat sa va povestesc despre vara mea.
                 La inceputul verii, mi-am facut un "summer wish list" cu o gramada de activitati pe care voiam sa le fac. Aceasta lista m-a ajutat sa nu mai regret ca nu am facut ceva si mai ales sa am in permanenta activitate. Am avut 76 de dorinte pe care, sunt mandra sa spun,  am reusit sa le indeplinesc.
                 Una din dorintele mele a fost sa joc paintball si a fost una din cele mai frumoase experiente din aceasta vara. S-a intamplat intr-o tabara. Pentru ca echipa adversa era la masa, coordonatorii ne-au impartit in doua echipe si ne-au dat numarul standard de munitie, iar ei si-au luat tot ce ramasese, mult mai mult decat aveam noi.Jocul s-a terminat destul de repede, pentru ca grupa mea a ramas fara munitie si a trebuit sa ne predam. La sfarsitul jocului echipamentele pe care le-am primit erau pline de culoare.
                 Alta dorinta a fost sa dorm sub cerul liber. Blocul in care locuiesc are o terasa spatioasa, pe acoperis. Am decis sa dorm acolo cu o prietena . Ne-am inarmat cu paturi, perne si ceai. Era o seara frumoasa de sfarsit de august. Dupa ce ne-am aranjat lucrurile, am pornit muzica si am inceput sa dansam. In cele din urma ne-am hotarat sa ne culcam. Era destul de frig, dar  pana la urma ne-a prins somnul. Pe la trei dimineata, ne-am trezit. Ne era mult prea frig  si am hotarat sa ne intoarcem in apartament, unde era cald si bine.
                 In aceasta vara am iesit mai mult cu prietenii si nu am stat atat de  mult timp in casa. Wish list-ul mi-a facut vara mai frumoasa. Astfel, m-am hotarat sa imi fac  o noua lista de dorinte pentru fiecare luna. Va recomand sa incercati si voi!